Daca iti place , urmareste prin mail , scrie-ti mai-lul si da submit!

Inscrie-te pe blog :

luni, 7 iunie 2010

Poveste-''O iubire marturisita''


O fata la sfîrşit de an ,o simpla fata ce trecea din cînd în cînd prin oraş ,ce citea o carte interesantă, poate si scîrboasă :)), mergea uşor....gandindu-se mereu la ceva ce stia ca niciodată nu se va întîmpla...Cu gîndul departe cu mersul încet cu privirea înainte cu parul drept un pic saten..mergea... deodată, din visul amortit se trezi ,un copchil neatent asa cam de vîrsta ei se izbeşte în ea,cade la pămînt plină de nervozitate[căci doar a trezit-o dintr-un vis] exclama:
-Neatent cretin ce eşti! Uita-te pe unde mergi!

Băiatul deşi era grăbit,s-a simţit puţin vinovat s-a întors si a a ajutat-o sa se ridice spunînd calm si plin de regrete ca-i pare rau ,fata nici măcar nu îl vazu ..deodată privirile lor sa intalnesc intr-un punct comun.. se uita unul la altul se parcă o fantasmă sau ceva irezistibil se întîmplase ,băiatul o ia de mana si îi zice:
-Ochii tai....

-Da...

-Sunt ...

Băiatul nu avea cuvinte ,nu putea zice nimic, nici ea numai avea, era un timp doar se uitau amn2 si se priveau simţeau ca s-au mai întîlnit..deodată fata se dezamorti ...si întreabă

-Numele ?
-Alin u?

-Nicoleta
-Nu ai vrea sa luăm un ceai sau ..sa ne plimbam..simt ca vreau sa te cunosc

Cu o voce tremuranda.. căci inima ei zburda de bucurie,astepta aceasta întrebare spune:
-Da..cum sa nu.. haide..

De la acea întîlnire bruscă acestia au început sa iasă si sa se cunoască cat mai des, sa vorbească la telefon ,pe mess, orsiunde ,erau ca doi fraţi ,prieteni.. dar aceasta prietenie avea sa treacă un alt nivel ...un nivel mai mare..dar lui îi era teamă de refuz,îi era teamă ca poate strica aceasta frumoasă fratie,îi era teamă saşi marturiseasca sentimentele..pana intr-o zi...

Telefonul fetei suna...ea răspunde..dar nu apuca sa zică nici măcar ''alo''căci el io lua înainte si zise:

-Hey!
-Da..
-TE IUBESC..!
-Poftim...?

-Pe bune te iubesc!
-Si eu de mult timp..dar mi-a fost teamă...

-Deci ne iubim?
-Da!
-Deci suntem...
-Da
-Huiu...a fost mai uşor decît mă aşteptam...
-Intr-adevar mai uşor, Te iubesc!
-Si eu!

După un simplu telefon, după atîtea ezitări, după atîtea remuşcări...si-au găsit liniştea..nu ştiu cat timp o sa dureze aceasta relaţie..dar, ştiu doar prezentul..ştiu ca se iubesc.. si ştiu ca au făcut ce tebuie..si-au marturisit iubirea..oare ce se întîmpla dacă băiatul nu o făcea?...se scria o dramă...si de cate ori simţi ca trebuie sa zici TE IUBESC fa-o... nu te ascunde printre nişte ramuri.. cu gîndul ca nu o sa fie nimic.!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu