Daca iti place , urmareste prin mail , scrie-ti mai-lul si da submit!

Inscrie-te pe blog :

luni, 30 aprilie 2012

Taci , știu că minți.


 În razele unui soare fericit ,pe iarba ce abea a înverzit 
 Îmi las ușor trupul și privesc spre cer , mă gândesc și sper.. 
 La ce? la oamenii ce aleargă în jurul meu , spunând mereu: 
 Că sunt sinceri și onești și doar pe ei tu să-i iubești.. 
 Asta-i doar concepția lor , să nu-i crezi , nu știu ce vor .
 Nu ești tu demon, să faci îngerii să plângă , ei vor doar s-ajungă 
 Lângă tine , s-au puțin mai departe, în inimă ta , să ți-o sfâșie apoi să uite. 
 Atâtea cuvinte , suspine regrete , doar fiindcă oamenii nu știu să ierte .
 Atâtea vorbe și suflete atârnate ,  fiindcă oamenii știu doar să spună:  
 O simplă MINCIUNĂ.  

marți, 24 aprilie 2012

Tăcere..


 Atât de tare urlă cuvintele tale , se plimbă pe cărările creierului meu  , când se așează , e atât de dureros , atunci ochii se inundă , dar eu? eu nu vreau să-i golesc , înghit în sec , zâmbesc și le las pe ele , aceste cuvinte , să se plimbe pe alee. Nu am semne care indică aceste cărări, ci doar o oprire numită gunoi , dar ele nu vor să se arunce acolo ele vor să-mi străbată mintea prin miile de cărări ce le-am făcut cu timpul , vor să-mi străpungă treptat , să-mi chinuie simțurile.Se zbiară fiecare cuvânt și aud ecoul și totuși e tăcere între noi. Acea tăcere zgomotoasă , atât de absurdă încât țip și spun : 
 -Dispari! 
 Dulce uitare ,oh dulce fericire ce încerc să mi-o exprim , fi alinul meu pentru această tăcere , atât de grea , acea abținere atât de ruginită. 
  
  
 Și totuși tu ai greșit.   
 
  

luni, 23 aprilie 2012

Fi și tu ca el.

 Ce vesel e acest soare , câte speranțe 
și promisiuni îmi inspiră , e atât de strălucitor , altruist și cuminte.
Stă acolo singur , dându-ne nouă căldură , o căldură imensă uneori ,  
alteori e bolnav  , ne-o distribuie tuturor în mod egal  
și fără a-și pune întrebări de genul:- ''de ce atât de singur?'' sau 
să exclame ''-ce viață am!''
Daca este un nor , se implică în război îl constrânge iar deseori înfrânge ,
 alteori pierde dar niciodată nu renunță. 
Mereu același EL luminându-ne ziua , făcându-ne veseli și dându-ne multă căldură. 
    Și noi ar trebui să fim ca soarele , niciodată să nu renunțăm ,să oferim iubire iar orice obstacol  să arate ca o    .provocare.





  Cu drag I.           

sâmbătă, 21 aprilie 2012

Doză.


Acelaşi cutremur se abate asupra 
, pielii mele , esenţa aceia inhibată  cu praf se scutura încet .
Aştept cu nerăbdare un timp drept , un timp  ...
 îl aştept cu acea doză prea aglomerată cu simţuri 
și arome vechi , dar cunoscută..
Atât de filozofic sunt aceste cuvinte mâzgălite , așternute
 parcă pe-un covor al primăverii , un covor cu diferite flori.


Am aflat ca ura și timpul iți vor demonstra ca nu știai ce drog aveai  întradevar ascuns în vene, iți vor arăta ca de fapt simțeai o iubire prea recentă , prea dezolantă.
Doar iubeai , prea mult un trecut.
O doză prea mare pentru un suflet pierdut.


vineri, 20 aprilie 2012

O fată ca ea.



Vârsta ei nu contează fiindcă oricum e ca un copil , zâmbește ca un copil , fiindcă îi place să fie încă copilă , e un copil , dar în același timp matur la lucrurile serioase.
 Zâmbetul ei umple orice încăpere ca o simplă rază de soare , îi plac lucrurile simple și mici dar inacelasi timp câinii mari și marea.Privirea ei e necontrolabilă , cu ochii mari căprui te privește necontenit  , așteptând parcă să-i zâmbești sau să-i dai un semn , ceva în gen ''-Te văd!''
 Dacă a iubit ? Ea iubește orice , iubește primăvara când copacii sunt înfloriți , iubește ploaia , iubește pisicuțele când se alintă pe la picioare , iubește lumea zâmbitoare , iubește să enerveze persoanele dragi , te iubește pe tine , tu care citești aceste rânduri.Nu-i place să-și arate iubirea sa față de un anumit ''el'' decât când e foarte sigură că iubirea ei e împărtășită , să nu îi încerci iubirea vorbind de altă fată , să nu-i încerci iubirea printr-un nici un fel fiindcă îți va arăta dispreț , compatimere dar niciodată iubirea sa.
 E o mare visătoare, visează cu ochii deschiși înainte de culcare , uitându-se la apus , ascultând o melodie  , știe cu exactitate unde vrea să ajungă în viitor , dar totuși visează , visează necontenit la lucruri mărunte nebănuite.
 E tristă? Da este uneori , are o cameră acolo în sufletul ei tristă , când ușa aceea se deschide , devine ''nașpa'' , atunci e cel mai bine să o îmbrățișezi  fără să-i spui nimic , atunci e cel mai bine să o ții de mână și să-i zâmbești , să-i spui că e minunată și că copiii plângăcioși sunt atât de scumpi, să o pupi pe frunte , fiindcă atunci ea îți va zâmbi și va închide acea ușă.
 Ea nu dezamăgește iar dacă a făcut , a făcut-o fără voia sa , întreab-o de ce a greșit și atunci o să-ți dai seamă că ea nu dezamăgește.
              Dacă o vei întâlni pe ea , cuprinde-i trupul în brațele tale , ia-o de mână și nu-i da niciodată drumul ,ai grijă de ea, nu o pierde...

 De ce?
 Vei vedea de ce...





                                                                                     Cu drag , Ea ( I ).

joi, 19 aprilie 2012

Gânduri.








O plimbare cu pași mici , subțiri , într-un oraș ...E atât de izolat și monoton , neaglomerat și superficial. 
 Acum câteva zile era atât și atât de îmbâcsit cu oameni , mașini și oricare alt mijloc de transport [aici se adaugă și picioarele] ... dacă vroiai să iei aer proaspăt și să faci o mică plimbare  în lume, mai bine o făceai cu gândul sau în mijlocul unei păduri .  
 Nu am nimic cu lumea , dar așa se întâmplă de fiecare sărbătoare , toți se aglomerează pe ultima zi cumpărând niște nimicuri de care ne bucurăm și ne entuziasmam atât de mult și atât de tare ... ce pofte!..Nu sunt o credincioasă , dar e sărbătoare! , nu e nuntă unde trebuie să mănânci mult și să dansezi , e o srbatoare care ar trebui să ne bucure sufletul. 
 Ce ar fi să ne îmbrăcăm cum e și sufletul nostru? Nu cred că ar există haine pe mărimea noastră sau modelul nostru. 
 Sunt doar niște gânduri .




Cu drag I.

Singur.





 Deși mă înconjoară 2 miliarde de oamenii , mă simt atât de singură , atât de invizibilă , o lume atât de orbită de succes uitând de persoane pe care le iubesc și de care sunt iubite , mă întreb adesea , de ce cauți iubirea și totuși te simți singur? 
    De ce?   
 Fiindcă în timp ce tu o cauți ea deja te-a găsit , dar tu nu o vezi fiindcă ești orb în căutarea a ceva inexistent.  "Vântul e ca iubirea , nu o vezi dar o simți" 
    Fiindcă în timp ce tu stai în pat plângând la un film romantic , altul se uită din 5 în 5 minute să vadă dacă ești pe messenger. "Unde cauți tu iubirea , nu știi că-i aici?" 
     Fiindcă singurătatea e doar un aspect din simțurile noastre , un alt sentiment ce trebuie înlăturat , dar noi ne complacem. * Nu vreau să stau să plâng , vreau să zâmbesc și să înving , o noua zi.* 
  
     Te simți singur? Ai idee câtă lume te așteaptă să-i zâmbești , câte persoane te așteaptă să le îmbrățișezi ,știi tu oare că o noua zi e o nouă zi plină de iubire divină? 
     Singurătatea e doar un aspect în care ne complacem. 

miercuri, 18 aprilie 2012

Picături de ploaie.


 Vreau să desenez cu cretă 
 O picătură de ploaie din cerul vid 
 Dar nici una nu e concretă. 
 E doar o picătură incoloră , insipid. 
  
 Umbrelă scut al trupului meu 
 Mă ferește de ploaia inofensivă 
 De ce o las să mă oprească mereu 
 Să simt bucuria ploii?De ce mă las captivă? 
  
  
 Ploaia ne șterge pașii ascunși în noroi 
 De-ar șterge și tristețea de pe chip 
 Și ne-ar face mai zâmbăreți mai vioi 
 Am fi diferiți ,  și am ieși afară din noi. 
  
 Zâmbește , copile , tinere sau adultule 
 Lasă ploia trupul să ți-l inunde 
 Dansează ca picăturile de ploaie pe asfalt 

 Fii tu schimbarea , nu fii ca celălalt.